JAF PE TIMP DE PANDEMIE

Textul de mai jos ar putea fi considerat de unii – „inuman și degradant”, deoarece pe timp de pandemie am să invoc ceea ce nu e “constructiv” sau poate nu încape în noțiunea de “politețe politică”.

Au mai fost voci pe aceste meleaguri pe timpul lui Plahotniuc care strigau “Nu mai criticați atâta” sau “nu sunteți constructivi”!!

Când nu a mers cu avertismentul s-a purces la alte instrumente de convingere, mult mai serioase, precum: dosare penale fabricate, interceptări ilegale, înregistrări audio scandaloase sau înregistrări video sexual-umilitoare.

Între timp sistemul bancar era prădat, bugetul public (caznaua statului) – era secat. Ușor, ușor – dar foarte sigur – s-au tăiat zonele de influență, trecând de la un nesimțit la altul. Zburau capete și la propriu și la figurat. Aceste capuri erau din mafia “gulerelor albe”, adică a celor care au ajuns în politică pe bani ca să facă bani.

Simpli muritori, care trăiau din trei copeici au încercat să nu să se bage în aceste lupte. Asta pentru cei care au putut să stea de o parte, bineînțeles, căci de multe ori erau atrași și ei în lupte, vrând nevrând. În oaste erau înrolați mulți și cu de-a sila.

Așa, când se prădau băncile – simpli miniștri își spuneau – pe mine nu ar trebui să mă intereseze, căci eu am copii și alt lucru nu am să îmi găsesc. Alții, mai isteți, reușeau să și negocieze eventualele riscuri.

Așa, când era golit bugetul, ca să astupe gaura din bănci – simpli guvernatori își spuneau – pe mine nu ar trebui să mă intereseze, căci mi-au dat adaos la salariu și card la fitness-club.

Așa, când, se spălau banii de către mafia rusească prin sistemul nostru judecătoresc – simpli judecători își spuneau – pe mine nu ar trebui să mă intereseze, căci eu am casă de construit și mașină de cumpărat.

Așa, când, se arestau afaceriști și se preluau business-urile – simpli procurori și anchetatori își spuneau – pe mine nu ar trebui să mă intereseze, căci eu am amantă de întreținut și câine de hrănit.

Așa, când, oamenii cu miile părăseau această țară fără de lege, fugind de persecutări și foame – “simplu președinte” își spunea – nu mă interesează, căci eu am fabrică de bit-coin și deșeuri.

Medicii din cauza acestor “simpli autorități” – au fost nevoiți să plece peste hotare și să lucreze “la șters cururi”, deoarece spitalele noastre au fost închise, oamenii care aveau o verticalitate au fost concediați, iar policlinicele și spitalele care au mai rămas nu erau reparate și echipate.

Acum cu un sistem medical la nivelul veacului XIX, noi trebuie să facem față unei pandemii de proporții. Medicii cu stoicism încearcă să facă față, iar autoritățile cu cinism au încercat să adopte (să își asume răspunderea pentru) niște legi legate de duty-free, jocuri de noroc, taxe aeroportuare și zăcăminte. Medicii nu au măști, mânuși, echipamente medicale performante, iar “simplele autorități”  au hotărât în mod deschis și fără jenă să se ocupe de jefuire ordinară.

Nu au fost sancționați pentru abuzurile precedente. De ce s-ar teme ei să le comită acum, când oamenii ar trebui să se zbată între viață și moarte și nu ar trebui să mai fie interesați unde-s banii?

În dreptul penal este așa noțiune de “legătură cauzală”, ori pe înțelesul tuturor ar fi vorba despre cauză și efect.

Medicii care au tăcut cândva și nu au vorbit despre abuzurile și hoțiile din sistemul medical sunt acum în prima linie de apărare contra ciumei – și nu sunt echipați corespunzător. Ei sunt alături de cei care nu au tăcut și au încercat să schimbe lucrurile spre bine. Iar boala nu alege și mulți dintre ei se îmbolnăvesc, unii din ei chiar mor.

Acei “simpli” președinți, miniștri, judecători, procurori, anchetatori sunt și ei expuși la pericol – căci boala nu alege și în timp ce vor fi spitalizați se vor ruga la Dumnezeu (unii din ei chiar poate pentru prima dată în viața lor!) – să fie pe mâna unui medic profesionist, bine echipat, care să îi acorde un ajutor calificat și care în acel moment important să nu își amintească cumva că cu vreo 4 ani în urmă soția lui a fost concediată pe nedrept, a intrat în depresie și s-a sinucis.

Acești reprezentanți ai „simplilor autorități” vor plânge de bucurie, atunci când în tură va intra o infirmieră empatică, care să îi “șteargă la cur” fără să îi blesteme că s-au c…, căci asta e firesc. Acea infirmieră, care merge 50 km în fiecare zi la lucru și are un salariu de 2000 lei și nu a fost respectată în viața ei – va deveni dintr-o dată o Divă.

Și sora medicală care știe a împunge cu acul fără să îți perforeze creierul – tot va fi altfel apreciată de voi, cei ce v-ați crezut că l-ați ținut pe Dumnezeu de cot și de aia nu ați fost pedepsiți când v-ați bătut joc de un popor întreg. Acea soră medicală, care doarme pe la vecini, căci soțul ei bețiv o bate, dar altă viață nu poate să își permită căci are un salariu de 3000 lei – va deveni în ochii voștri plasați asupra obrajilor groși – un adevărat Înger.

Corupția ucide, dar și tăcerea tot!

PS Dragii noștri medici și alți reprezentanți ai sistemului medical, Vă mulțumim pentru sacrificiul vostru zilnic și Vă rugăm respectuos să nu mai tolerați abuzurile, hoțiile și nelegiuirile din sistem. Ele de la sine nu vor trece. Noi, încercăm să vă ajutăm pe timp de pandemie, stând acasă, dar dacă “simplele autorități” încearcă să vă intimideze sau nu vă ajută în lupta voastră – noi suntem gata să ieșim din casă! Doar dați-ne de știre!!

 

 

 

 

 

 

SIS și lista de românofobie crasă

Către SIS și mass-media independentă!!

Au trecut câteva zile de la adoptarea de către SIS a listei site-urilor de fake-newsuri, listă care cuprinde preponderentă site-uri în limba română. De majoritatea din ele niciodată nu am auzit și nici nu le-am deschis, dar TOȚI au remarcat că în listă nu este nici un site pro-putinist. Nici unul. Mai multe site-uri într-o formă light (finuță, ușurică) au remarcat că anume așa începe limitarea dreptului la exprimare într-o societate. Și???? Gata.

M-am așteptat la o reacție din partea portalurilor de știri!! M-am așteptat la o ripostă sub formă de “Listх alternativă, echidistantă a site-urile de fake-news”. Nimic.

Sub paravanul grijii majore față de noi, populația, ca nu cumva să fim dezechilibrați de știri tendențioase pe timp de pandemie (alegerea momentului nu e întâmplătoare!)– se interzic câteva site-uri. Întâmplător toate site-urile respective sunt preponderent în limba romănă. Lista lor nu e surpriză. A fost preluată de pe un site local – stopfals.md. Parcă totul e ok. Care ar fi problema?

Dar problemă ESTE!!!

Explic pentru super-profi-virusolog, dar și generalii lui de pe la SIS.

Serviciul de Informare și Securitate nu e un site oarecare (nu urmăresc să ofensez vreun site!). Răspunderea SIS-ului în fața oamenilor este net mult mai mare!!. Într-o societate democratică interdicțiile nu pot veni ARBITRAR!! Hotărârile trebuie să fie motivate.

 În războiul hibrid în care R.Moldova e implicată să nu ai o secție sau un departament care s-ar ocupa de fake-newsuri – utilizate ca arăe, în timpurile noastre este nu doar iresponsabilitate, ci în cazul unor generali ar putea constitui o neglijență de serviciu (cel puțin).

Ca să nu-mi reproșați  critica “neconstructivă”, eu am să vă dau drept exemplu colegii voștri. Mai jos este site-ul oficial al Serviciului UE “Comunicare Strategică – Răsărit”, create în 2015 pentru contracararea dezinformării rusești. Iată-l

https://euvsdisinfo.eu

De asemenea vă anexez raportul acestui Serviciu privind dezinformarea în privința Coronavirusului, desfășurată în ultimele luni. Vi-l dau în limba rusă ca să îl puteți citi, căci de cunoștințele voastre în limba engleză (cea originală!) nu sunt sigură. Iată-l

https://euvsdisinfo.eu/ru/%d1%81%d0%bf%d0%b5%d1%86%d0%b8%d0%b0%d0%bb%d1%8c%d0%bd%d1%8b%d0%b9-%d0%be%d1%82%d1%87%d0%b5%d1%82-%d0%b5%d0%b2%d1%80%d0%be%d0%bf%d0%b5%d0%b9%d1%81%d0%ba%d0%be%d0%b9-%d1%81%d0%bb%d1%83%d0%b6%d0%b1/

Tot aici pot să vă atașez baza de date ale acestui serviciu – cu o listă privind fake-newsurile și site-urile care le generează și răspândește. Iat-o

https://euvsdisinfo.eu/disinformation-cases/?text=coronavirus&date=&disinfo_language%25255B%25255D=ara&disinfo_language%25255B%25255D=eng&disinfo_language%25255B%25255D=fra&disinfo_language%25255B%25255D=ger&disinfo_language%25255B%25255D=ita&disinfo_language%25255B%25255D=spa

Iată cum luptă cu fenomenul fake-news un simplu portal precum cel trecut mai jos și autorii acestuia nici măcar nu sunt specialiști în securitate (de gradul de generali nici vorbă). Iată-l

https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_fake_news_websites

Apărarea poporului, a oamenilor, a drepturilor și libertăților acestora este datoria dvs., celor de la SIS – generali sau alți colaboratori!! Libertatea de exprimare este una din ele!!

Îmi pare rău că portalurile mass-media, posturile Tv și radio nu au încercat să vadă lucrurile dincolo de aparență.

Dictatura nu anunță când începe. O constați deja când s-a instaurat de-a binelea!!

Pe timp de pandemie ori pe timp de pace, dar mai ales pe timp de stare de urgență – fiți vigilenți.

A tăcea vom mai avea timp.

Și a “pogorât” Chișinăul la Hâncești

S-au lansat candidații la alegerile parlamentare pe circumscripția 38, mun.Hîncești.

Cu excepția lui Grigore Cobzac, mai e un singur candidat cu adevărat din raionul Hîncești și anume cel înaintat de PLDM – Anatolie Postolachi.

În rest TOȚI ceilalți sunt mai mult din Chișinău decât din Hîncești și printre aceștia – Dorin Chirtoacă (blocul UNIREA), Ion Mereuță (PDM),  Olesea Stamati (PAS), Ștefan Gațcan (PSRM) și Vitalie Balinschi (P.Șor).  Unii din ei poate s-au născut în raionul Hîncești, alții au călcat prima dată în Hîncești pe mai mult de o oră abia zilele astea.

Principiul “susținerii necondiționate a unui candidat unic” a fost aplicat doar de Partidul Unități Naționale și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. Toți ceilalți caută capital politic, care nu este deloc în folosul alegătorului sau al Republicii Moldova.

Formatorii occidentali de imagine, conform regulilor marketingului politic consideră că – retragerea din cursă în favoarea unui alt candidat este neîntemeiată, iar pe termen lung poate afecta imaginea și credibilitatea partidului care „cedează fără luptă”. Tot ei vin cu ideea – că alegătorii plac doar pe cei care demonstrează calități de „combatant neînfricat” și „super-eroi”. Unele partide din Republica Moldova, care au bani să plătească asemenea consilieri ori duc lipsă de cunoștințe a „specificului local” – s-au aventurat să demonstreze aceste calități combative și să rupă – atenția și voturile celor din Hîncești cu orice preț. Toate astea în pofida faptului că toți liderii acestor partide pretind că promovează „unirea forțelor pro-europene”, că „ursul rusesc e pericolul suprem și mizează doar pe PSRM”, că „partida pro-rusească a acaparat statul”. Una declară și alta fac!!

Ce vreți voi de la Hîncești?

Un scaun în Parlamentul R.Moldova este o miză atractivă și una foarte prețioasă pentru cei care au voturi limitate. Se vrea un votant cuminte al opiniei partidului. Din când în când poate trage și un pui de somn sau să privească site-uri deochiate în timpul ședințelor parlamentare. Nu e o problemă, din moment ce votează cum i s-a spus.

El nu trebuie să fie independent (precum este Gr.Cobzac), el nu trebuie să fie o personalitate puternică căruia să îi pese de locuitorii din Hîncești și probleme lor. El trebuie să fie – băiat cuminte.

Se prea poate că ar fi vorba despre stratageme de a porni mai mulți în cursă, iar pe urmă să se retragă unul în favoarea altuia și aici am în vedere mai mult întâlnirea lui D.Chirtoacă cu M.Sandu.  Poate fi o încercare de a da alura de „unitate a forțelor pro-europene” prin eventuala  retragere a  O.Stamati în folosul lui D.Chirtoacă, căci amândoi au șanse slabe (!!), dar gestul  trebuie să fie spectaculos și să le adauge capital politic la viitoarele alegeri prezidențiale. M.Sandu trebuie măcar puțin să pară rezonabilă și că e în stare de a ceda și nu doar de a pretinde toți să o susțină pe ea NECONDIȚIONAT. Faptul că se dezbină electoratul și se ciopârțește ANUME din voturile lui Gr.Cobzac, astfel generând un avantaj pentru contracandidat – nu contează pentru cei doi lideri sus-numiți.

Adevărata luptă se va duce între Gr.Cobzac(independent) și I. Mereuță (PDM). Pentru locuitorii din Hîncești, dar și pentru întreaga țară – contează cine din ei doi va câștiga. Dar și mai mult contează ca nu cumva atâta timp cât ei doi se bat – candidatul PSRM-ului, care la momentul actual beneficiază de o majoră susținere media, resurse administrative și financiare enorme – să nu le ia victoria de sub nas candidaților cu șanse reale. Iar cei „super-combativi” ulterior vor putea invoca „mâna Moscovei”, „trădarea PDM” sau „stelele nu s-au aranjat potrivit”.

Idea  de a merge până în pânzele albe în timpul alegerilor, idea de a fi „super-combativi” posibil este una pertinentă în țările cu democrații dezvoltate și tradiții seculare, precum este SUA și Marea Britanie – unde principalii jucători sunt doar 2 partide: conservatorii și democrații. În țările cu sistem de partide multiple, precum sunt majoritatea țărilor din Europa, printre care și Republica Moldova – totul depinde de abilitățile de negociere ale liderilor, de liniile roșii pe care aceștia și le trasează în negocieri, de corelația și veșnica luptă dintre egoismul politic și rezonabilitatea impusă de interesul primordial și suprem al poporului.

Așa că nu mai cerșiți „susținere necondiționată” din partea altor lideri politici, nu mai pogorâți cu armada „îngerilor” din Chișinău la Hâncești să îi impresionați pe alegătorii din Hâncești care trăiesc dintr-o mie de lei pe lună sau pleacă după hotare să nu moară de foame, ci lăsați la o parte egocentrismul politic și includeți raționamentul și bunul simț.

A fost bun Gr.Cobzac când v-a susținut necondiționat, când a luptat contra lui Plahotniuc, când trebuia să vă aducă voturi la fostele alegeri parlamentare? A devenit rău când a dat dovadă de opinie separată?

Vreo 20 de ani în urmă un bun prieten de-al meu, care era din Hîncești, îmi împărtășea visul lui pentru acest oraș. El visa ca Hîncești-ul să devină o suburbie a Chișinăului, căci capitala avea să se lărgească, să crească industrial, să fie lansate trenuri-rapide, să devină metropolă europeană! El visa în Hîncești să fie prosperitate, dar ca un copil din epoca sovietică – acea prosperitate putea veni doar prin Chișinău, prin capitală, de la autoritățile centrale.

Acel amic a emigrat vreo 7 ani în urmă cu tot cu familie. Acum e în Canada și vede Moldova prin Skype sau Face Book.

Dragi, locuitori ai mun.Hîncești – dacă nu a ajuns capitala la voi în 20 de ani, decideți VOI cum să ajungeți la Chișinău și cine să Vă reprezinte în Parlamentul Republicii Moldova!

CUM E SĂ FII INCURABIL-BOLNAV IN R.MOLDOVA

 

Boala nu alege.

Ea vine pur și simplu.

Nechemată. Neașteptată. Nemiloasă.

Ea vine și încearcă a-ți lua totul: profesie, prieteni, familie, casă, viață.

Tu ai de ales: lupți sau nu. Simplu, da?

Iar acum fără fabule abstracte și metafore.

În iunie 2011 tata a suferit ictus cerebral. El avea diabet zaharat de foarte mulți ani. Bunelul tot a avut diabet și a suferit mai multe ictusuri, așa că în familie noi întotdeauna am știut de existența unor asemenea riscuri. Știam – da, pregătiți -nu. S-a întâmplat.

Au urmat 3 luni la spital, unde au fost și neadministrarea medicamentelor vitale, și evitarea morții prin asfixiere din neglijența personalului, și supradozare cu substanțe neurostimulante, și evitarea morții prin deshidratare și multe altele, inclusiv al doilea ictus, după care tata nu a mai putut vorbi. Îmi amintesc cum un grup din 5 medici (comisia!!) stătea în fața patului lui tata și mă rușina pe mine. Unul din ei încerca să îmi explice că tata e legumă și că nu mai înțelege nimic, căci așa viață a dus el, că anume ăsta îi este firescul final. Medicul și-a asumat rolul de judecător suprem pentru a-și camufla incompetența. Tata se uita la ei pierdut, apoi din nou la mine, apoi din nou la ei. Eu am luat mâna lui stângă (funcțională după ictus) în a mea și i-am zis: “Tata, dacă tu înțelegi ce spun acești doctori, strânge-mi mâna, te rog”. Tata, cu o ușurare că măcar cineva în acel salon mai crede în luciditatea lui mi-a strâns mâna. “Doctorii” au muțit și au ieșit.

Au urmat 4 luni de reabilitare în Israel. Parțial ne-a ajutat Guvernul, dar mai mult am reușit  să colectăm de la oamenii de bună credință la care ne-am adresat.

În Israel tata a fost dus pe targă, în stare foarte gravă. După două săptămâni i-au fost stabilizați toți parametri fiziologici și a început reabilitarea. Ea a fost complexă, cu accent pe abilitatea motorie și cognitivă. La început îl duceam în brațe, apoi a făcut un pas și apoi 3, și apoi 800 m în fiecare zi. Deși avea ocupații cu logoped în fiecare zi, vorbirea nu a revenit. Tata nu poate nici până astăzi bea lichid, deoarece după al doilea ictus reflexul deglutiției este cu întârziere. În Israel (și în toată lumea civilizată) este pulbere specială care se amestecă în lichid ca să îl solidifice nițel și bolnavii cu asemenea probleme să poată bea lichide. În Moldova așa pulbere nu este.

Reabilitarea motorie era de mai multe feluri: ocupație cu specialistul, care este individual, deoarece consecințele ictusului la fiecare pacient sunt diferite; ocupație la robot – când ești încarcerat în interiorul unui robot, care merge pe o bandă (și creierul astfel își amintește reflexele și mișcările), înotul, sala de fitness etc.

Centrul de reabilitare a fost de câteva etaje, cu sute de pacienți după ictus – și fiecare era tratat aparte, individual. Reabilitarea durează luni de zile. Din pacienții după ictus de la etajul, unde se ocupa tata doar 2  (în acea perioadă) au reușit să iasă pe propriile picioare din acel centru. Ambii au fost îngrijiți de proprii copii. Unul din acei pacienți e tata! Și noi ne mândrim cu asta, amândoi!

Mersul era vital, deoarece rata mortalității e mult mai mare pentru cei ce rămân țintuiți patului sau în cărucior, deși în Israel a fi pacient cu dezabilități nu înseamnă condamnare socială.

Pacienții pot ieși în oraș cu cărucioarele. Ei merg la magazin, cinema, parc. Transportul public e adaptat pentru pasagerii cu dezabilități. Când un asemenea pasager stă la stație, șoferul iese din cabină, manual scoate podulețul, care asigură legătura cu bordura, împinge căruciorul în autobus, pune podulețul înapoi și se urcă la volan. Și așa pentru fiecare pasager cu dezabilități. Și toți ceilalți pasageri rabdă, nu comentează, nu strigă. În Marea Britanie e aceeași procedură – doar că podulețul e automatizat, așa încât șoferul să nu iasă din cabină.

            Am revenit acasă. Am continuat reabilitarea. Și așa aproape 9 ani.

Pentru orice familie care se confruntă cu o asemenea situație – este o perioadă dificilă. Depinzi de medici, de specialiști, de bone. E regim special, alimentație specială, produse speciale.

În perioada asta cred că am intervievat sute de bone. Majoritatea din ele plecau doar aflând numele, căci responsabiitatea e mare. Multe din ele au încercat să rămână, dar nu au făcut față. Altele au rămas cu noi ani de zile. Și eu le sunt profund recunoscătoare pentru inestimabilul ajutor pe care ni l-au dat. Unele din ele îmi povesteau cum au fost certate sau chiar concediate de către rudele pacienților lor, fiindcă le cumpărau pe ascuns carne sau fructe (din proprii bani!!) și pacienții se învigorau. Cum se demonstrează în Moldova că cineva a murit de malnutriție? Dacă este bătrân și bolnav – nicicum!

Familia mea trece printr-o dramă. Și nu e unica familie în Moldova, care se confruntă cu așa ceva. Ne este greu și încercăm din răsputeri să facem față. Câteodată izbutim, câteodată nu. Se întâmplă că noi ne certăm, ne supărăm, ne înjurăm, dar niciodată în prezența lui tata!!

El se bucură ca un copil de orice oaspete. Lui îi place să meargă la film și la spectacole. Lui îi place să pescuiască și să meargă la vilă. El urmărește toate noutățile. Are o memorie mai bună ca a mea. Se indignează și protestează, când ceva nu-i place. Și el așteaptă ziua lui de naștere – deoarece de fiecare dată e surpriză, vin oaspeți dragi lui, vin și alții care nu îi sunt dragi – dar el e curios să îi vadă. Lista oaspeților este coordonată de fiecare dată cu tata. El e cel ce ia decizia finală!!

Faptul că el plânge, devenind foarte sentimental – e o consecința a ictusului. Asta e. Dar pe lângă lacrimi este și râs, și bucurie, și curiozitate.

În istoria omenirii au fost zeci de oameni iluștri care aveau boli incurabile și la care nu era / este tocmai plăcut să te uiți. Printre aceștia sunt scriitori, actori, savanți, muzicanți, politicieni. Mulți din ei au continuat să lupte și încearcă să aibă o viață cu diagnoza pe care o au. Da, opțiunile de luptă îs diferite în dependență de țară, avere, nivelul de medicină, dar și nivelul de toleranță și solidaritate a celor din jur. Da, șanse mai mari are cel ce trăiește într-o țară civilizată, iar Moldova este încă în „nu știu care” etapă de dezvoltare. DAR

Tata meu e VIU și are dreptul să trăiască câte zile i-a da Dumnezeu!! Și are dreptul să își sărbătorească ziua lui de naștere cum vrea el, chiar dacă unor deputați pro-europeni asta nu place!! Acelei deputate, care într-o postare pe FB s-a referit la tata cu apelativul de “legumă”, eu îi doresc NICIODATĂ să nu știe ce înseamnă să fii îngropat de viu – cum o știu în țara asta mii de oameni, din cauza unor asemenea formatori de opinie precum este ea!!

 

RĂZBOI TIHNIT!

       De ce unioniștii au fost loviți așa crunt de către toți? De ce au fost loviți de comuniști și socialiști – îi clar. Dar de ce au fost terfeliți în ultimul hal de democrați și acumiști? Doar pentru a le lua electoratul? De ce aceste lovituri nu încetează nici azi? Sunt dezbinați în partiduțe tot mai mici și mai mici. Orice încercare de a-i coaliza eșuează. Cine finanțează dezbinarea?

În București se aud tot mai multe voci că Basarabia nu-i România. Cine finanțează acțiunile distructive de așa gen?

Cine finanțează sau cine are de câștigat?

Această întrebare trebuie să aibă un răspuns. Poate nu este unul evident, dar răspuns este. Oamenii, însă, se tem să îl verbalizeze, ca să nu fie tratați ca extremiști, fasciști și alte epitete abjecte folosite la adresa celor care mai pledează pentru o cauză românească pe acest petec de pământ. Cine finanțează  campania de defăimare a românilor pe acest teritoriu? Cine încearcă să ne rușineze cu niște greșeli (mult mai mici decât ale altor popoare!) ca să negăm apartenența la România? Cine  ne bagă pe gât a suta oară deznaționalizarea pe acest teritoriu?

Să evaluăm niște fenomene generale la nivel național:

       În ultimii ani multe întreprinderi mari din RM și-au schimbat proprietarul, fondatorul, acționarii – numiți-i cum vreți. Au fost atinse toate ramurile economiei naționale într-o măsură mai mică sau mai mare: bancar, energetic, agricol, telecomunicații etc. Proprietarii adevărați ai unora sunt în legătură directă cu Plahotniuc și off-shor-urile lui, conform mai multor investigații jurnalistice. Mulți investitori europeni s-au retras de pe piață sub diferite motive mai mult sau mai puțin credibile.  Cine a investit cel mai mult în proiecte comerciale în RM în ultimii 8 ani?

În cele sociale a investit România, Europa și SUA, dar în cele comerciale cine?

Această recroială a capitalului a avut loc în timpul sau drept consecință a 2 fenomene criminale din țară: landromatul și furtul miliardelor, care a afectat grav sistemul bancar și în consecință toate ramurile țării. Cine a beneficiat cel mai mult din cele 2 acțiuni criminale care au sărăcit acest popor?

Dodon, un pro-rus,  care a fost favoritul lui Plahotniuc preia tot sistemul criminal al democraților din toate sferele: justiție, economie și guvernare.

La nivel de simplu cetățean: transportul public e un dezastru, serviciile publice îs în colaps, dar sunt prestate deja în 2 limbi – moldovenească și rusească, la Tv-urile rusești sute de filme despre război și emisiuni pentru zombați.  Pe stradă și în transportul public, dacă te adresezi în română deseori sau ești ignorat sau auzi mult-cunoscutul “Ne govoriu po moldavski!”. Nu am auzit această sintagmă de vreo 20 ani. Și persoana nu arată nici un regret că nu cunoaște limba acestui pământ, se pare chiar că o spune cu mândrie, iar dacă tu pretinzi că nu vorbești limba rusa, are neobrăzarea să te numească “primitiv” și auzi alt mult-cunoscut “Ubiraisea v svoiu Rumaniiu”. Așa a fost în anii 80 pe acest teritoriu.

Să evaluăm niște fenomene generale la nivel internațional:

Banul criminal rusesc și războiul hibrid finanțat de acesta se face resimțit în toate țările. În urma unor investigații jurnalistice a fost incontestabil demonstrat că agenții pro-ruși au finanțat mai multe mișcări de secesiune din Europa, inclusiv Brexitul etc. Lidership-ul mondial este și el afectat.

Rusia clocotește. Oamenii au răbdat prea mult. Așa nu se mai poate. Administrația lui Putin moare și zilele acesteia îs numărate. Faptul că mai devreme sau mai târziu asta se va întâmpla era clar demult. Anturajul lui Putin și totodată deținătorii marelui capital trebuia să exporte undeva banii criminali. Europa cu legile ei avea să îi confiște. Marea Britanie deja a făcut-o la mai mulți. SUA tot nu îi zonă sigură, căci ei au legi și mai rigide privind legalitatea banilor. Rămân zonele paradis, zonele offshore. Dar acestea au un statut indezirabil pentru multe țări și afaceri, ceea ce afectează circuitul și respectiv creșterea capitalului.

Și aici apare raiul!!

R.Moldova, slăbită de organizațiile criminale locale cu lideri hapsâni și ranchiunoși, cu o minoritate rusă care are privilegii mari – limba rusă fiind încă prezentă în comunicare după 30 ani de independență, cu o justiție în comă, cu oameni harnici și pașnici, cu cetățenie românească, cu un pământ încă de invidiat și teritoriu în Europa. Asta e raiul pe pământ pentru capitalistul rus cu banii lui criminali. Pumnalul veninos în coasta țării, înfipt prin Transnistria încă în 1992 a fost tocmai bun de răsucit.

„Noi vă vom da bani. Lasați geopolitica și românismul vostru. Iaca pâinea!! Nu fiți proști, băi! Fiți visători, romantici și prosperi pe banii noștri!!!!”

Fiți mica Elveție (nu vă amintește de nimeni?) … marca pro-rusească!! (ultima sintagmă a fost trecută sub tăcere, bineînțeles)

Capitalul criminal rusesc s-a învățat să pătrundă în marele afaceri și marile politici internaționale prin interpuși. Fiind izolați pe plan internațional la nivel oficial din cauza războaielor tradiționale desfășurate pe teritoriul altor țări, ei nu au avut altă ieșire de a supraviețui decât prin deghizare.

Tacticile războiului hibrid sunt și ele netradiționale: fără tancuri, fără automate și fără explozibil. Pe larg se folosește:  dezinformarea, dezmembrarea societății prin incitarea conflictelor inerente oricărei societăți, mai ales multi-naționale (!!), amplificarea temerilor sociale în fața sărăciei și războiului, încingerea frustrărilor economice și politice ale unor lideri. Teroarea prin arme psihologice.

După acapararea teritoriului e nevoie de calm și înțelegere, ca să se înrădăcinească definitiv capitalul de-a binelea. Asta e era “fără geopolitică”, era unei păci după un război tihnit câștigat!

Laura Urschi

05.09.2019

 

Realizarea visurilor

Am revenit in Moldova din Londra acu o luna.

Mi-am luat un concediu extins pe fonul “marilor schimbari’ din R.Moldova. Urma sa solutionez cate ceva pentru taticu si bineinteles, s-au adunat mai multe formalitati in privinta casei.

Citisem in presa ca are loc scanarea carnetelor de munca. Pe 12.08.2019 am plecat la Casa Nationala de Asigurari Sociale  Centru sa dau spre scanare carnetul meu de munca. Inainte de a pleca din Moldova si a deveni Diaspora am avut o vechime de munca de vreo 17 ani.

La CNAS Centru mi-au comunicat ca nu au nevoie de carnetul meu de munca (!!!) ca imi dau ei mie extrasul din contul meu electronic al asigurarilor sociale. M-au rugat sa verific si sa revin, daca datele din extras nu vor coincide cu datele din carnetul de munca.

Am verificat. Din 8 societati comerciale doar 2 au prezentat datele exact. Celelalte au prezentat datele partial sau nu le-au prezentat deloc. Am fost nevoita sa revin la CNAS Centru si o doamna foarte amabil mi-a explicat ca EU urmeaza sa adresez cereri la CNAS-urile teritoriale in raza carora isi au sediile firmele care nu au prezentat sau au prezentat date eronate despre salariile mele. Eu am fost revoltata – de ce un cetatean trebuie sa umble pe la CNAS-urile teritoriale? Corect ar fi CNAS Centru primind cererea de la cetatean sa faca interpelari pe interior la agentiile sale teritoriale si sa solutioneze cazul centralizat. Mi s-a raspuns ca ei asta nu fac, ca era un termen legal in care agentiile teritoriale trebuiau sa reflecte datele persoanelor in sistemul electronic si acel termen a expirat.

Am facut cercetari pe net. Am aflat datele actuale ale firmelor care au considerat necesar sa nu dea datele mele salariale la CNAS. Am facut cererile si le-am remis prin posta.

Sa ti se ridice telefonul la vreun CNAS teritorial – este o adevarata fericire! La CNAS Botanica din 8 numere de telefon nu a raspuns nimeni. Abia la al noua-lea am avut noroc. Asa aflu de la colaboratorul CNAS Botanica ca Air Moldova, unde lucrasem aproape 2 ani m-a confundat cu alta persoana si ei cica inca mai cauta datele mele.

In aceeasi ordine de idei pot sa Va spun ca intamplator (!) o banca comerciala din R.Moldova unde am cardul bancar – nu poate sa imi emita PIN-ul de vreo 14 zile, desi initial au spus ca procedura ocupa 5 zile. Astazi mi-au raspuns ca ei inca mai cauta datele mele.(!!)

De la telefonul meu fix de acasa nu pot forma anumite numere, caci intervine robotul cu fraza “Nu ati ales nimic” si se pune receptorul. Asta tot e pur intamplator, bineinteles.

Intre timp m-am intalnit cu o amica, care vreo 6 luni in urma si-a indeplinit visul de o viata – din spusele ei. Dupa vreo 15 ani de lucru intr-o structura de stat a fost facuta de PD (Plahotniuc) oleaca de sef. Am ramas surprinsa. Intotdeauna a fost o persoana corecta. Nu lua mita. Avea foarte multe probleme ca lucra pentru 100, dar avea un salariu mizer. Are un copil. Trebuie sa il ridice. Si iata Plahotniuc a „crescut-o”, iar Maia Sandu ii cere demisia. Uite asa.

Am intrebat-o, daca a meritat sa accepte oferta din partea PD? Ea stia cine sunt. Ea stia metodele lor de lucru. Ea mi-a raspuns ca nu regreta ca si-a indeplinit visul, ca a facut si mult bine. Tot ea m-a asigurat ca nu a incalcat niciodata legea, chiar si daca i-au cerut. Nu am mai dat intrebarea – da cum crezi cat timp  mai aveai sa ramai in post fara vreun dosar penal fabricat, daca Plahotniuc nu pleca? Am luat-o la rost – milioane de oameni au preferat sa plece si sa lucreze ca postasi, chelneri, constructori, dadace – dar in schimb sa isi pasteze o picatura de demnitate, decat sa accepte vreun ciolan de la niste ticalosi si criminali. Ea mi-a spus ca nu are pasaportul necesar ca sa poata pleca. Cu alte cuvinte „viata e viata”.

Intamplator am intalnit o persoana care lucreaza la un teatru din Chisinau, presupun eu dumneaei este tot nostalgica dupa fosta ministra. In convorbire, intamplator, are grija de vreo 3-4 ori sa faca aluzia ca mie nu im pasa de tatal meu. Deci ca si cum te-ar ofensa, dar asta asa intamplator (!!). Cred ca ea tot in momentul asta isi realiza vreun vis al ei de demult.

De 3 ani muncind la Londra – nu am vazut nici un functionar al statului britanic. Doar la sosire,  cand te inregistrezi sa ti se dea numarul asigurarii sociale – te programezi si real vezi in fata ta un functionar. In rest TOTUL se rezolva fie on-line, fie prin telefon, iar functionarii publici iti raspund fie prin email, fie prin scrisoare postala. Toate convorbirile telefonice cu functionarii se inregisteaza.

Prin comparatie intr-o luna de zile la Chisinau – am fort nevoita sa ma intalnesc cu atatia functionari, ca nu le mai stiu numarul. Ai asa impresia ca ei sunt platiti ca sa iti creeze probleme si tu sa umbli vesnic de la o instanta la alta. Nu se cere mita, deja. NU!! Dar nici nu se rezolva nimic. Ei inca mai cauta datele mele -))

Daca stau si ma gandesc – Plahotniuc tot avea un vis – sa devina prim-ministru si a distrus intru realizarea acestui vis pe oricine si orice: institutii, banci, intreprinderi, politicieni, oameni, tara.

Șor tot avea un vis – sa devina om bogat si a distrus pentru realizarea visului sau: banci, repuatii, oameni, tara.

Trolii din armada celor 2 tot au avut un vis: sa devina bogati – si au indeplinit servil ordinele de distrugere a institutiilor, bancilor, intreprinderilor, politicienilor, oamenilor, tarii.

„Siiiiii distrgand ei au facut si bine -)))” Asta in abordarea sadistilor presupun ca e o scuza cumva.

Si eu am avut un vis – sa am puterea sa spun NU ofertelor de realizare a visurilor mele venite din partea unor ticalosi si pentru asta am distrus colegii falsi, amicii falsi, iubitii falsi, patriotii falsi si o familie falsa.

De la visurile lor – patimesc milioane, de la visul meu – patimesc doar eu. Si da, sunt ferm convinsa ca eu si altii ca mine din Diaspora – iubim tara mai mult ca ei.

 

Si va rog mult sa nu uitati sa cautati in continuare datele mele-))

 

 

 

 

 

 

Piata muncii in Moldova sau unde is absolventii din Romania!

         Multi, multi ani in urma, cand au revenit primii absolventi din Romania putini din ei isi gaseau de lucru in Moldova. Cei care au avut parinti mai descurcareti s-au aciuat de bine de rau. Ceilalti umblau someri cu lunile si anii. Multi din ei au fost nevoiti sa se angajeze la joburi net inferioare studiilor – doar sa aiba si ei o vechime in munca. Umiliti in propria lor tara au fost absolventii din Romania.

     Toti stiu ca atunci, cand mergi sa te angajezi dupa facultate – angajatorii iti reproseaza ca nu ai experienta de munca. Parca asta nu este evident!. Fetele mai stiu ca al doilea motiv de refuz la angajare este – ca „in timpul apropiat te vei casatori si vei pleca in concediu de maternitate”. Absolventii din Romania stiau si al treilea motiv de refuz – cunostintele din Romania sunt inutile in Moldova, caci aici totul e diferit. Si in mare parte asa si a fost, iar in multe privinte asa si a ramas.

     Din colegii mei din Cluj-Napoca la Chisinau au revenit aproape toti. Eram visatori si entuziasti – ca tara are nevoie de noi!!! In doi, trei ani – spiritele s-au calmat si principiul „in rand cu lumea” a inceput sa se faca vizibil si printre noi. Oamenii cu „experienta vasta de viata” incercau din rasputeri sa ne dea la brazda.

     Ca o alternativa erau proiectele internationale, dar angajarea in aceste proiecte ori in organizatii internationale din Moldova a fost si a ramas o prioritate a fostii nomenclaturi, care evident este de sorginte sovietica (copiii copiilor lor). Ati deschis vreun anunt de angajare in proiectele internationale? Ati observat ca mai in toate e necesara experienta de la 2 la 10 ani fie intr-o organizatie internationala, fie intr-un proiect international, fie intr-un minister de resort (!!!) ?

     Primul din tara a plecat …sa il numim „Alic”. A plecat in Franta. Dupa 2 ani de lucru in Parlamentul RM, el a spus ca in tara asta nu are viitor, ca totul se vinde si se cumpara si ca el nu mai crede in oameni.

      Asa, unul cate unul au plecat mai toti. Multi din absolventii din Romania au revenit in Romania, caci ea oferea un trai decent. Moldova oferea doar un singur lucru – lupta pentru existenta  din toate considerentele: financiar, profesional, national, lingvistic etc.

      Astfel, cu anii din Clujeni in Moldova au ramas o mana de oameni. Unii au reusit sa se impuna in domeniul didactic, altii au devenit avocati, altii lucreaza ce-o fi, doar sa castige un ban. Iar unii s-au dat total la brazda si avand nanasi mai „puternici” au ajuns business-mani sau in fotoliu de parlamentar si au reusit prin abuz de putere si jocuri ticaloase sa ingenuncheze un popor intreg, aducandu-l la sapa de lemn. Ma mandresc ca majoritatea colegilor mei nu au fost precum a fost „finul”!

    La momentul actual mai mult de 1/3 din romanii din Moldova sunt plecati peste hotare. Multi din ei emigranti cu acte in regula, altii, care au plecat mai demult au devenit deja cetatenii tarilor gazda. Asa, prin strategii clare de „saracire” a populatiei din Moldova pleaca anume vorbitorii de limba romana, populatia bastinasa.

     In timp ce Rusia de zeci de ani investeste in proiecte de business si baga milioane in propaganda, Romania reconstruieste gradinite, scoli si spitale. Deoacamdata in razboiul informational din Moldova, Rusia invinge.

    As fi vrut sa nu fac aluzie la actuala alianta de guvernare, dar asociatiile se impun oricum.

      Situatia actuala din Moldova imi aminteste de  un caz ce mi s-a intamplat cu vreo 15 ani in urma. Eram in cautare de lucru.

Pe piata a aparut un investitor nou din Rusia cu un proiect grandios si cineva mi-a sugerat  sa candidez la concursul organizat de acest investitor pentru postul de jurist-consult. Asta era pe timpul cand pe la noi salariile se plateau nu tocmai lunar, iar marimea acestora era deloc suficienta. Am depus CV, am venit la concurs. Am trecut. Sa lucrezi pentru straini era intotdeauna mai convenabil in Moldova, deoarece la intreprinderile mixte sau cu capital strain salariile erau net superioare decat la intreprinderile locale.

     Dupa angajare am aflat in ce consta proiectul – infiintarea primei case de vanzari din R.Moldova. Pentru necunoscatori – asta ar fi o societate comerciala care are contract de exclusivitate pentru plasarea publicitatii cu anumite posturi TV. Toti furnizorii de publicitate de pe piata, respectiv, vor putea plasa publicitatea la acele postruri Tv doar prin intermediul acestei Casei de vanzari.

  Nu mi-a placut ideea, caci se incerca instaurarea monopolul privind plasarea publicitatii, iar acumularea capitalului in mainile unei  singure companii intr-o tara mica precum Moldova, dupa mine, era un exemplu cras de concurenta neloiala. Incercand sa abordez subiectul am fost asigurata: ca asa se procedeaza in toata Europa; ca asemenea „case de vanzari ” sunt o practica respectabila in economia de piata si tarile democratice; ca acelasi investitor a cucerit deja piata din Giorgia si din Ukraina. Am verificat si info si-a gasit confirmare.

Eiiii, mi-am zis, cred ca eu ceva inca nu pricep. Hai sa vedem.!! (multe peripetii incep anume cu fraza asta!!)

    Peste vreo 2 luni pe interior a inceput un conflict dintre directori. Eu fiind unicul jurist m-am trezit incoltita de toate partile beligerante. Atunci, mi-am spus sa citesc mai multe despre investitorul pentru care eu lucrez si …am regretat ca nu am facut-o mai devreme. Da, acelasi investitor a cucerit piata publicitatii si in Georgia si in Ukraina si era un scenariu unic aplicat peste tot. La venirea pe piata era angajata cea mai puternica echipa de specialisti locali. Criterii de angajare erau: profesionalism, perseverenta, reputatie, onestitate. Salariile erau bune. Dupa ce lucrul cel mai greu era realizat, piata fiind sparta si controlata – toata echipa „nationala” de super-specialisti zbura afara, cand mai frumos, cand mai putin frumos. In locul lor erau puse persoane din Rusia ori obediente. Misiune incheiata!

     Cand am povestit colegilor mei despre experienta celor din Georgia si Ukraina – mi-au zis ca nu am dreptate, ca lor nu li se va intampla asa, ca ei sunt o exceptie. Iar peste cateva luni cand s-a executat scenariul intocmai in ceea ce ii priveste – au ramas oricum surprinsi ….

    Se zvonea ca afacerea era „crashuita” de guvernarea de pe atunci, personal de Dl.Voronin.  Aceasta afacere a trecut mai tarziu in mainile lui Plahotniuc sau el doar si-a legalizat ceea ce de la bun inceput era a lui. Asta deja nu stiu. Ceea ce, insa, stiu precis este ca repercusiunile acelor actiuni piata publicitatii si audiovizualul din Moldova o resimt pana acum.  Poate in tarile mari si cu o democratie dezvoltata – aceasta schema cu casele de vanzari are efecte pozitive asupra tuturor jucatorilor pietii – furnizori, agentii de publicitate, posturi Tv si radio, dar Moldova ii tara aparte si pentru audiovizualul autohton aceasta „centralizare” a pietii publicitare a fost si ramane nefasta. Cateva luni am contribuit si eu, in necunostinta de cauza, la instaurarea acestei  orori. Lucru pe care il regret si mi-l reprosez in fiecare zi.

     Asa cum tacticele lor comerciale ei des le aplica si in politica, toti cei care colaboreaza activ in proiectele de „investitii si binefacere” cu tenta politica pro-ruseasca in Moldova au o singura solutie pentru a nu fi trecuti la rebut si anume – sa faca tot posibilul sa fie utili stapanului, sa fie necesari stapanului, sa fie INDISPENSABILI!!

Perpetuum mobile – care vasazica!

M-a prins Ivan in avion

M-am rupt pe cateva zile acasa, sa il vad pe tata.

Inapoi, spre Londra, in avion langa mine s-a asezat un domn de vreo 30-35 ani. In timpul calatoriei tot nu incapea in propriu fotoliu, insfacand mai intai din maner, iar apoi aproape culcandu-se pe speteaza mea. Am inteles eu ca trebuie oleaca sa ma varcolesc – ca sa ii dau de inteles ca scaunul e al meu cu tot cu speteaza. Si cu aceasta ocazie “nevinovata” – se initiaza de catre el si discutia in limba rusa –

El: ce este ingust spatiu aici asa-i?

Eu: nu, este tocmai suficient.

El: demult la Londra?

Eu: de vreo 2 ani

M-a intrebat unde lucrez, unde stau, cu ce ma ocup in timpul liber. El tot la Londra lucreaza – electrician, fiind bulgar de nationalitate – din spusele lui. Astea toate – se incadreaza in standardul discutiilor civilizate, iar apoi hop si “Da dvs sunteti din Moldova, moldoveanca?”. I-am raspuns ca sunt romanca din Moldova. Si aici discutia a mai incetat sa fie – o discutie simpla, ci s-a transformat in interogatoriu cu elemente de zombare.

Trecereea prin intrebarile cheie:

El: pai da sunteti putin romani in Moldova, vreo 5%

Eu: credibilitatea sondajelor e zero. Noi suntem cel putin o treime.

El: si ce dvs suntei petru Unire, da?

Eu: da, sunt pentru Unire

El (in zeflemea): asta de 2 ani de cand ati plecat in Londra ati devenit unionista?

Eu: eu cetatenia Romaniei o am de la 19 ani, pe cand asta nu aducea nici un beneficiu, ci putea sa creeze doar probleme. Iar la Londra lucreaz, deoarece salariul de aici imi ajunge atat pentru chirie, cat si sa remit bani acasa, parintilor. Cu regret, in Romania eu asa salariu nu as avea.

El: putini moldoveni vor Unirea. Ce partide unioniste voi aveti? Chirtoca?

Eu: Avem noi multe partide unioniste: PL – „Chirtoca”, PNL, PLR, PUN. Cu regret – nu se pot uni intre ei, parazitii. Asta ma irita. Da eu vad ca dvs, ca bulgar, atat de bine va pricepeti la realitatile din Moldova.

El: eu stau cateva luni in Moldova, apoi cateva luni in Londra – ma plictisesc repede. (in gandul meu  eu asa „rabochii class” stiu putini)

Eu: si in Bulgaria voi nu aveti asa probleme, precum noi in Moldova?

El: de ce? Acolo tot sunt probleme – Bulgaria vrea ca Macedonia sa fie partea ei componenta, dar in Macedonia oamenii au fost spalati pe creier si si-au inventat propria lor limba asemenatoare cu bulgara.

Eu: asa cum au facut si in Moldova inventand limba moldoveneasca, care de fapt ii romana.

El: nuu, immmm – ei da, poate. Scandalul cu politistul l-ati urmarit?

Eu: da, si consider ca politistul avea dreptate. Limba de stat e romana, el nu e obligat sa cunoasca limbile tuturor minoritatilor.

El: da, is de acord, soferul trebuia sa invete limba moldoveneasca, dar limba rusa trebuie sa fie a doua limba de stat.

Eu: asta de unde dvs. ati luat-o?

El: pai din cauza asta a fost razboiul in Transnistria.

Eu: razboiul a fost nu din cauza limbii, ci din cauza faptului ca Rusia a ocupat teritoriul Moldovei – acela fiind primul razboi hibrid. Banii – a fost cauza adevarata si armata rusa pe teritoriul Moldovei.

El: a da, armata a 14. Asta fiindca romanii vor sa ocupe Moldova.

Eu: puteti sa ma numiti pe mine extremista, daca vreti – dar Moldova ii pamant romanesc.

El: ei, extremista …principalul nu natista…Iata Antonescu a incheiat pact cu Hitler.

Eu: si Stalin a incheiat pact cu Hitler.

El: asta era altceva – Stalin a incheiat tratat de neagresiune

Eu: lasati vrajeala, va rog, Stalin si Hitler impreuna au invadat Polonia

El: da, dar Romania a ocupat Moldova

Eu: Romania a mers in razboi, doar pentru a-si restitui teritoriile ocupate anterior de Rusia.

El: eii…discutiile astea is cu multe ramificatii…Intelegeti pe timpul URSS erau 2 puteri mari si in lume era echilibru. Iar acum e o singura putere si sunt doar razboaie (asta cred ei ca ar fi un argument super-beton, eu presupun)

Eu: nu e adevarat, si atunci erau razboaie – Afganistan, Cuba si multe altele!!

El: oricum, cand lumea era bi-polara, era mai multa ordine, claritate si stabilitate. Eu sunt pentru echilibru. Iata dvs. iubiti Moldova? (trecerea e fenomina!)

Eu: bineinteles, ca o iubesc.

S-a vazut ca eu pe mult-stimatul domn l-am deceptionat. La aterizarea avionului a verificat ceasul de vreo 10 ori, tot saltandu-se – semn de nerabdare. Vroia cred ca sa raporteze repede – „cazul ii grav si pare a fi irecuperabil”-)))

            In aeroport mi-a cerut, totusi, numarul de telefon. Eu, fara sa imi ascund mirarea, l-am intrebat daca nu se teme sa se intalneasca cu o extremista si el razand mi-a promis „noi o sa iti schimbam opinia”.

I-am dat numarul. Pe al lui, insa, l-am blocat de indata ce am avut posibilitate, caci domnul electrician bulgar cu maini albe si delicate ca ale unui muzician, care cunoaste realitatea politica moldoveneasca mai bine decat unii politicieni, nu a stiut care este randul pentru checking pentru cetatenii fara pasaport digital EU (presupun ca avea doar buletin bulgaresc sau vreo viza, nu si pasaport EU). Cei care lucreaza la Londra stiu ca la vama is 2 randuri – unul pentru detinatorii pasapoartelor UK si EU si altul pentru cei cu alte documente. A fost instruit pe intrebari, cu detaliile, insa, a dat-o in bara.

Nu stiu a cui om o fi  – plahotniuchist ori direct de la FSB/GRU? Stiu doar ca l-au asezat pe acest individ langa mine neintamplator.

Deja is sigura ca ma inresigtra. Deci vanatoarea nu a incetat. Ea continua.

Se cauta modalitati de intimidare, de argumentare, de convingere, de santaj, de descurajare, de demoralizare si de decimare spiritual-mentala.

Unionistii se mananca, Ivan castiga.

Dilema moldoveanului inainte de alegeri

(1)

Un cuplu in fata casei.

–  Petrica, pe cine sustinem la alegeri? Satenii intreaba, mama ma intreaba. Vasilica invata in Romania si spune ca mai bine sa votam unionistii.

–  Fa, Marie, fecior-tu in Romania eu il tin, asa ca sa nu ne spune el noua cu cine sa votam – oule nu invata gainele sau cucosii…eiiii tu ai inteles. Am si eu un loc la Primarie si voi toti in capul meu cu intrebari. Da eu iaca ma gandsc – astia de la putere stiu ca eu fur oleaca si nu-mi fac nica (ca nu ma compar eu cu ei), ma lasa in pace. Da astia care vor sa vina spun ca-s impotriva furtului.

–  Eiii Petrica ii crezi si tu, mai…. Vorbesc si ei asa ….. ca inainte de alegeri.

–  Nu mai spune, Marie. Daca vin astia noi – sau ma baga in puscarie sau ma alunga de la Primarie. Oricum is in pierdere. Vezi? Asa ca le spui la toti ca sa voteze cu democratii….. Ei si spune si tu acolo – ca is gospodari, ca au facut drumuri la altii (inseamna ca o sa ajunga si la noi), cadouri dau la cei saraci tare …

Maria stia raspunsul inca din momentul in care a pornit vorba, dar speranta moare ultima…. Unde si  cand s-a pierdut barbatul ei cel curajos, pe care il stima tot satul acum 20 ani in urma? Unde-i barbatul care primul a arborat tricolorul in sat, care  a mers voluntar la  razboiul de pe Nistru, care a sarit in casa arzanda a matusii Vera sa ii salveze nepotii…. Unde si cand el a disparut?

Familie, razboi, casa, compromis.

(2)

Doi scriitori la un pahar de vorba.

–  Cum sa votam democratii, mai? Uite ce parjol e in tara de cand au venit ei la putere? Au lichidat pe toti cei ce ar putea sa li se opuna. Oricare a demonstrat un pic de coloana vertebrala – toti au fost nimiciti. Miliardul nu l-au gasit. Oamenii cu sutele pleaca zilnic din tara. Asa exod nu a fost nici pe timpul lui Stalin. Da aici ai tai – si uite ce fac???

–  Da dar astia au deja structura de partid, organizare clara. Au fost la putere cativa ani si stiu deja mecanismele si tacticile.

–  Ce indrugi tu, Stefane??? Tie ce ti s-a promis vreun premiu de stat sau cum??? Care organizare? Care mecanisme? Legi intoarse pe dos, ca nici dracu sa nu inteleaga, ce si de unde. Dosare penale pornite pe motive iluzorii, doar ca sa aresteze oamenii, sa ii desscurajeze si sa ii denigreze. Ei stiau ce farfal fac rusii aici in 2014-2016, dar nu au facut nimic ca sa ii opreasca. Asta ii cardasie!! Ii tradare de patrie!! Intelegi??? Sa stii ca rusii lovesc in sistemul bancar al tarii, sortind-o la faliment si sa nu faci nimic ori mai precis – sa ii si ajuti!! Uite cu cine sunt in alianta acum si ai sa intelegi de-a cui sunt. Bai da ii grav!! Daca deja si scriitori se fac a nu intelege….

–  Hai, Mihai, calmeaza-te si tu… Politica ii curva, ba…. Mai cumpara vreo 2 beri ca mi s-a uscat in gura de atata – politica.

Mihai s-a ridicat de la masa, vrand sa ii dea ascultare amicului sau. Dar in drum spre tejghia s-a razgandit si a iesit din bar. Il cunostea de vreo 15 ani. Impreuna au invatat la universitate si au sperat la realizari si succese. Cum de s-au trezit colindand baruri si scriind articole pentru portalurile celor pe care ii detestau?

Strategii, mecanisme, tactici.

(3)

Doi barbati la costum intr-un restaurant.

–  Dn procuror, d-stra mi-ati garantat ca daca va povestesc tot ce stiu despre o colega de-a mea, dosarul pornit pe mita va fi incihs.

–  Da…(clefaind calm) era cam prea activa colega dvs …

–  Pai cum se face ca si ala nu e inchis si pe altul l-ati mai pornit.

–  Nu pricepeti… Noi am spus ca il inchidem, dar asta nu inseamna ca il clasam. Ca noi nu putem incalca legea. Intelegeti? Dosarul e in derulare, merge investigatia. Nu mai sunteti in arest. Vedeti? Asa cu timpul…va interveni prescriptia si gata. Iar in privinta la al doilea dosar – ala a fost pornit de alta directie. Daca vreti sa ma interesez ce ii acolo, pai eu pot sa vad – care sunt conditiile. (cu gura plina si ranjand) Intelegeti ce am eu in vedere? Pe vreo 2 eu le pot ghici deja, asa sa spunem. Inca mai sunteti seful institutiei de stat pe care o conduceti de ani buni – si tre sa contribuiti ca oamenii din colectiv si altii – sa voteze la alegerile care vin – stabilitatea. Intelegeti pe cine nu-i asa? Siiii noi stim ca socrul dvs este foarte activ in terirotiu si face agitatie – nu pentru „stabilitate”. Trebuie sa il convingeti sa isi achimbe opinia.

–  El e in partidul comunist de peste 30 ani. Cum credeti ca am sa il pot convinge sa isi schimbe tabara?

–  Eiii dvs, doctor in stiinte, cu o cariera sralucitoare in domeniul pedagocic si practic – sa nu stiti a convinge?? Nu va cred. Eiii, dar daca vreti vreo sugestie din partea unui simplu procuror – pai poate ii descrieti socrului, ca are o fata si trei nepoti si daca tatal lor va fi inchis – 5 suflete precis vor fi nefericite. Da, se mai poate de adaugat, bineinteles – ca fiica lui, femeie frumoasa – pe drumuri nu va ramanea mult timp. Se vor gasi oameni buni la suflet sa ii ofere „blandete”. (ducand paharul la gura si sorbind zgomotos). Daca nu ma insel sotia dvs. lucreaza in aceeasi instutitie cu dvs, nu-i asa? Nu-i conflict de interese asta?

Andrei fierbea pe interior, dar nu putea face nimic. Cand a luat acei 100 euro blestemati de la o pacienta, nici in gand sa ii treaca ce urma. El nu i-a cerut, el nu a conditionat-o. Pur si simplu la externare ea i-a bagat 100 euro in buzunar. Camera si microfon – ca in filme. Cand a acceptat targul sa povesteasca tot ce stie despre o colega de acum 20 ani, careia in mare parte ii datora cariera – caci ea a pus un cuvant bun pe langa director – el nu a putut admite ca la 40 de ani ai lui a inceput cariera de „ciocanitoare” profesionista. Nu si-a dat seama ……ca intr-o zi va deveni tot ce inca 20 de ani in urma ura cu inversunare.

Sacrificii pentru nume, familie, copii si credite.

 

(Toate personajele de mai sus sunt personaje imaginare. Orice asemuire cu persoane reale nu este decat o simpla coincidenta-)

MONOLOGUL INOCENTEI GUVERNARI

Este atata jale in tara ca si lacrimile deja au secat.

MONOLOGUL INOCENTEI GUVERNARI

(scheci umoristic de Laura Urschi)

Noi nu luptam cu coruptia? Noi luptam, dar nu asa cum vreti voi, dar asa cum vrem noi, caci noi suntem smecheri si am cumparat deputatii alesi de voi. Nu-i problema ca dosarele sunt intentate preponderent contra adversarilor nostri politici, comerciali sau celor care deschis s-au opus caracatitei. Of pardon, sistemului politico-juridic din tara, instaurat oleaca tare fortat prin represiuni, santaj si corupere. Cum se spune: “Istoria nu judeca invingatorii”.

Noi nu cautam miliardul furat? Noi il cautam, dar nu asa cum vreti voi, dar asa cum vrem noi, caci noi suntem isteti si cu cei ce au furat miliardul ne-am inteles exact cine, cand si cat trebuie sa gaseasca, adica sa nu gaseasca. Adica …. Adica voi sa credeti ca miliardul se cuata, din banii vostri se angajezea Kroll, se afla cine-s “oamenii onesti” care au furat miliardrul, dar voua sa nu va spunem. Iata pe vreo cativa oameni onesti noi vi i-am prezentat – Filat si Lucinschi, dar iata pe alti “oameni onesti” voi nu trebuie sa ii stiti. Cum se spune: „Cu cat mai putin stii, cu atat mai bine dormi”.

Noi nu facem reforma in justitie? Noi facem, dar nu asa cum vreti voi, dar asa cum vrem noi, caci noi suntem justitiabili prin vocatie. Sedii noi pentru instante de judacata noi am indentificam? Am identificat. Oamnei noi in sistem am admis? Am admis. Salarii si pensii mari le-am dat? Le-am dat. De noi ei se tem? Se tem. Ce noi le spunem sa faca, ei fac? Da. Ei si ce, daca noile sedii nu sunt adaptate pentru sedinte de judecata, iar anchetatorii si judecatorii s-au transformat in „arme mortale” contra adversarilor politici sau comerciali? Ei si ce, daca cei care au fost lasati in sistem ne-au jurat noua credinta si si-au parafat juramantul nu cu sange, ci cu „onoarea si omenia”. Cum se spune: „Noi nu suntem pretentiosi”.

Noi nu cooperam? Noi cooperam, dar nu asa cum vreti voi, dar asa cum vrem noi, caci noi suntem miliardari si asa bani nu se fac din proxenetism, hotie si atacuri raider. Nuuu, deloc! Asa bani se fac prin abilitati exceptionale de negociatori si diplomatie maxim eficienta. Asa bani se fac prin arma inteligentei pure, fara tradari, lingusiri, corupere si santaj. Noi in AIE 1 am cooperat? Am cooperat. Ei si ce, daca Filat dupa asta a picat? Noi in AIE 2 am cooperat? Am cooperat. Ei si ce, daca dupa asta Ghimpu a picat? Cum se spune: „Cine ne-a crezut, in capcana a cazut”.

Noi nu luptam cu expansiunea rusesca? Noi luptam, dar nu asa cum vreti voi, dar asa cum vrem noi, caci noi suntem grup contra-spionaj innascut. Noi si ai nostri  stim, ca voi si ai vostri is spioni. Cum adica, cum adica? Iata asa! Ai invatat dupa hotare – esti spion. Lucrezi dupa hotare – esti spion. Ai rude dupa hotare – esti spion. Nu esti membru PD – esti spion. Esti membru altui partid – esti dublu spion. Ei si, daca odraslele noastre invata dupa hotare, sotiile noastre is cetateni straini, capitalurile noastre is dupa hotare si milioanele noastre is pompate din businessuri mixte moldo-rusesti cu televiziunile, radiourile, avioanele, cantaretii, primarii si chiar presedinte, exportati direct din Federatia Rusa!?? Cum se zice: „Rusii nostri, nu-s rusii vostri. Ai vostri is mai rusi, chiar decat rusii!”

Noi nu ne gandim la voi, la popor? Noi ne gandim, dar nu asa cum vreti voi, dar asa cum vrem noi, caci noi suntem salvatorii vostri. Noi de surplus de oameni, v-am eliberat?  V-am eliberat. Ei bani pentru noi de dupa hotare transfera? Transfera. Noi de Filat v-am salvat? V-am salvat. PLDM l-am distrus? L-am distrus. Noi de Ghimpu v-am salvat? V-am salvat. PL l-am distrus? L-am distrus. Noi i-am impiedicat sa isi atinga scopurile si sa isi asume laurii? Da. Noi am realizat ce ei din cauza noastra nu au putut realiza? Da. Ei si ce, daca am distrus doar aripa pro-romaneasca, dar pe cea pro-ruseasca am fortificat-o? Noi am creat si alte cateva partide. Cum se spune: „Votati, ce vreti, dar numai daca noi asta vrem”.

Noi nu am validat alegerile? Noi am vandalizat alegerile, dar nu asa cum vreti voi, dar asa cum vrem noi, caci …Eiiii mare treaba! A valida, a vandaliza – mare diferenta??? E o eroare tehnica. Mare lucru! Perforarea creierilor voastre este principala misiune a noastra. Cum se spune: „In ape tulbure mai usor prinzi pestele-n carlig”.